Munții Bucegi

De la Curmătura Șugărilor care desparte căldarea glaciară acesteia față de cea a Cerbului, poteca urcă pe Colții Obârșiei unde pe un pinten de stâncă se despart două trasee, unul de iarnă pe sus iar altul pe la bază care traversează viroagele ce converg în circul glaciar al Cerbului. Acest drum se desfășoară în cea mai mare parte pe brâne și pe grohotișuri. Traseul mai este cunoscut și sub denumirea de Brâna din Cerdacul Obârșiei. Pe tot acest traseu se urmărește peisajul văii glaciare a Cerbului străjuit de Colții Morarului și de Coștila iar în stânga se ridică Vârful Omul și Bucura.

Poteca trasează un arc de cerc ce se termină în Curmătura Văi Cerbului, care separă circurile glaciare ale celor două văi opuse Cerbului și Ialomiței. Depășim pe rând vârful Văii Cerbului, poteca care vine pe Ialomița de la Peștera (bandă albastră) poteca de pe Strunga (bandă roșie) și pe o brână de sub Vârful Bucura se ajunge la Cabana Omu.

Perspectiva oferită de pe această platformă îngustă cu greu mai poate fi întâlnită către nord crestele distingem Piatra Mare și Postăvaru, la nord-est Ciucașu, Zăganu și Gârbova spre sud Vârful cu Dor, Furnica, Jepii Mici, Jepi Mari, Coștila, Colții Obârșiei, Valea Ialomiței, spre nord-vest distingem Măgura Codlei, care domină și măgurele brănene, zidurile Pietrei Craiului peste care se ridică în ultimul plan creasta Făgărășilor. După un bloc rigid de piatră zărim construcția stației meteorologice amplasată la cea mai mare altitudine din țară.