Aceasta a fost ridicată în locul unei vechi biserici de lemn datând din 1665, construită de marele Vornic al Țării de Sus, Solomon Bârlădeanu. Biserica de lemn a fost distrusă în întregime în 1735 și înlocuită în 1760 cu una de piatră, finanțată de enoriași. Deși a fost afectată în 1944 de o bombă, au fost efectuate restaurări în 1952 pentru a repara deteriorările. În timpul acestor lucrări, interiorul bisericii a fost pictat din nou, suferind modificări semnificative față de picturile originale.
Structura bisericii este compusă din pridvor deschis, pronaos, naos și altar, separate prin arce în acolade frânte. Singura turlă a bisericii se află deasupra naosului, plasată la un nivel superior și susținută de un tambur cu un al doilea cerc și arce așezate în octogon, asemănător cu motivele întâlnite la biserica Golia. Tura, deși mai subțire decât clopotnița, nu are ornamente. Clopotnița, mai grea, preia anumite decorații de pe pereții exteriori, inclusiv panouri decorative adâncite în perete. Absența ornamentelor de pe tura indică faptul că aceasta a fost adăugată într-o altă perioadă și de către alți constructori.
Biserica Sfinților Teodori reflectă caracteristicile principale ale arhitecturii moldovenești din perioada anterioară, prezentând în același timp inovații în ornamentație, aspect evidențiat mai ales în bisericile secolului al XVIII-lea, inclusiv biserica Golia.
Sursa: Municipiul Iași și împrejurimi (Ministerul Turismului, 1980)
Sursa: sfteodor.mmb.ro
