Peștera Ponicova este situată în versantul stâng al Dunării, în Muntele Ciucaru Mare (Cazanele Mari), la o altitudine de 62 m, cu intrarea parțial acoperită de apa lacului de baraj „Porțile de Fier”. Primele cercetări geologice au fost efectuate în 1872, iar cele faunistice în 1929. În 1962-1963 s-a realizat primul plan topografic al peșterii, iar în 1965-1969 s-au efectuat studii bio-speologice extensive.
Peștera, cea mai mare din Defileul Dunării, are o lungime totală de 1666 m și o denivelare de 65 m, fiind formată prin străpungerea hidrologică a pârâului Ponicova în Muntele Ciucaru Mare. Partea principală a peșterii, Galeria Ogașului Ponicova, prezintă blocuri de prăbușire și este parțial inundată de apele lacului de baraj. În timpul viiturilor mari, pârâul Ponicova traversează galeria, lăsând în urmă resturi vegetale.
Cea mai frumoasă parte a peșterii este Galeria Concrețiunilor, caracterizată de formațiuni spectaculoase precum stalactite și coloane de calcit. Peștera mai include Galeria Liliecilor, accesibilă printr-o pantă abruptă, care adăpostește colonii de lilieci și formațiuni fosile rare.
Peștera Ponicova este remarcabilă din punct de vedere speologic, paleontologic și arheologic, găzduind specii troglobionte și resturi fosile de urs și hienă de cavernă, precum și artefacte neolitice.
Peștera este protejată ca rezervație speologică județeană, iar accesul în peșteră necesită echipament special și cunoașterea locului. Amenajarea turistică a peșterii va fi posibilă odată cu construirea unui drum asfaltat către intrarea prin Cheile Ponicovei. Vizitarea completă a peșterii durează între 2 și 3 ore.
Sursa: Peșteri din România, T. Orghidan, Șt. Negrea, Gh. Racoviță, C. Lascu, ed. Sport - Turism, 1984
//
Peștera a fost cunoscută dintotdeauna locuitorilor Clisurii Dunării, care îi mai zic uneori Peştera Ponicovei, Peştera de la Gura Apei sau Peştera Liliecilor. Peştera este săpată în versantul stâng al Dunării, în Ciucaru Mare, are o altitudine absolută de 62 m, iar cea relativă a devenit negativă după crearea lacului de acumulare.
Este considerată cea mai importantă peşteră din Defileul Dunării, este parţial fosilă, parțial subfosilă, formată în cea mai mare parte pe sistem de diaclaze şi mai puțin pe fețe de strat în calcare. Reprezintă o străpungere hidrologică realizată de pârâul Ponicova în masivul Ciucaru Mare.
Coloniile de maternitate: Myotis myotis, M. blythii, pe de o parte, fie din Myotis capaccinii, M. dosycneme şi M. daubentonii.
Coloniile de hibernare: Rhinolophulus ferrumequinum, R. hipposideros, R. mehelyi, Myotis myotis/M. blithii, M. dasycneme, M. capaccinii, M. daubentonii, Plecotus auritus/P. austriacus şi Miniopterus schreibersil.
Text preluat din panoul de prezentare
