Situată între Cernavodă și Medgidia, comuna Mircea Vodă este traversată de importante căi de comunicație rutiere și feroviare dobrogene, precum și de Canalul Dunăre – Marea Neagră. Așezarea s-a format prin stabilirea unor familii de turci și tătari din Crimeea. Vechea denumire, Cilibichioi, indică întemeierea satului de un anume Cilibi (Cilibi = om distins; chioi = sat).
După revenirea Dobrogei la România, s-au alăturat și familii de români. Pentru românii ortodocși, s-a construit Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena. Odată cu trasarea liniei ferate Cernavodă-Constanța, s-a construit gara Mircea Vodă, în amintirea domnitorului Mircea cel Bătrân. Gările erau din cărămidă, fațuite cu plăci de calcar alb-gălbui, încrustate cu modele variate. În acea perioadă, la Mircea Vodă se organiza un mic târg de cereale și vite.
Târgul a păstrat o înfățișare orientală și era deservit de barcazele de pe valea Carasu, care mergeau spre Medgidia. Gara a devenit un reper în dezvoltarea așezării, fiind tranzitată de trenuri care circulau până la Constanța. Așezarea, inițial dezvoltată de-a lungul șoselei, s-a extins spre gară. În 1931, întreaga așezare a fost denumită Mircea Vodă, păstrându-se diferențierea între Mircea Vodă-Satul și Mircea Vodă-Gară.
În 2001, cu binecuvântarea Arhiepiscopului Teodosie, s-a hotărât întemeierea unei mănăstiri în cadrul Așezământului comemorativ de la Mircea Vodă, pentru pomenirea eroilor în biserica ctitorită în 1928, unde sunt înmormântați peste 5000 de soldați de diferite naționalități.
Mănăstirea “Înălțarea Domnului” deține prin concesiune de la Asociația Cultul Eroilor Cimitirul Internațional al eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial.
Sursa: arhiepiscopiatomisului.ro