Munții Nemira

Masivul Nemira este situat în partea est-sud-estică a Carpaților Orientali și face parte din Munții Trotușului, fiind poziționat între văile râurilor Uz, la nord, și Oituz, la sud. Se află în sud-estul Munților Ciuc și marchează granița dintre județele Bacău, Covasna și Harghita.

Acest masiv muntos este format în principal din fliș cretacic, în special cel cu structură grezoasă (tipică faciesului de Tarcău), dar și din șisturi calcaroase. Se remarcă printr-o masivitate pronunțată, fiind structurat pe o culme principală ale cărei altitudini scad treptat de la nord spre sud. Din această culme se desprind mai multe vârfuri care depășesc altitudinea de 1.600 de metri, precum Nemira Mare (1.649 m – cel mai înalt punct al masivului), Șandru Mare (1.640 m) și Nemira Țiganca (1.626 m).

Structura petrografică se reflectă clar în relief prin apariția unor versanți abrupți și creste legate între ele prin înșeuări. Spre est, culmea Nemira se termină într-un abrupt de circa 600 de metri, ceea ce accentuează aspectul impunător al masivului.

Masivul Nemira are un rol hidrografic important, fiind locul de origine pentru mai multe râuri, printre care Cașin, Izvoru Negru, Dofteana, Slănic și Râul Negru (ultimul, un afluent al Oltului). Pe lângă acest rol, zona are și valoare turistică datorită peisajului său atractiv și potențialului recreativ.

Versanții masivului sunt acoperiți predominant cu păduri de fag, care se împletesc armonios cu zone de rășinoase, în special molid și brad. Formațiunile înalte ale masivului Nemira încadrează spre vest Depresiunea Dărmănești și veghează asupra cunoscutei stațiuni balneoclimaterice Slănic-Moldova, situată la poalele sud-estice ale vârfului Șandru Mare.

Sursa: romaniadategeografice.net