Frontonul de vest al Pieţei Victoriei este mobilat cu clădiri monumentale între Operă şi catedrala mitropolitană ortodoxă română. Acest fronton cuprinde palatele:
Palatul companiei Weisz (arhitect Adalbert Szladek, comanditar dr. Frigyes Hajdu, clădire racordată la canalizare în 19 octombrie 1926 şi la reţeaua 1963. de apă în 4 noiembrie 1926),
Palatul Lloyd (sediul rectoratului Universității Politehnica, Piaţa Victorei nr. 2, arhitect Lipót Baumhorn, constructor Arnold Merbl, autorizaţia de construire din 29 august 1910, inaugurarea clădirii in 29 septembrie 1912),
Palatul Ernö Neuhausz (arhitect László Székely, autorizaţia de construire 26 octombrie 1910),
Palatul Arnold Merbl (arhitect şi constructor Arnold Merbl, autorizaţia de construire 8 martie 1911).
Palatul György Dauerbach (str. Dr. N. Paulescu nr. 1-str. J.W.Goethe nr. 2, arhitect László Székely, autorizaţia de construire 12 iulie 1911),
Palatul Lajos Hilt (Piaţa Victoriei nr. 6, arhitect László Székely, autorizația de construire 2 decembrie 1911, terminarea lucrărilor în 1913) şi
Palatul Széchenyi (Piaţa Victoriei nr. 8, comanditar Antal Vogel, arhitect László Székely, autorizaţia de construire 26 octombrie 1911, terminarea lucrărilor în 1913).
Frontonul de est cuprinde
Palatul Jakab Löffler (Piaţa Victoriei nr. 1, arhitect Henrik Telkes, autorizaţia de construire 18 martie 1912, lucrările terminate 1 mai 1913) şi
Palatul Casei de Comerţ şi Industrie (Piaţa Victoriei nr. 3,
Şirul palatelor din Piaţa Victoriel
arhitect László Székely, clădirea racordată la aprovizionarea cu apă în 13 martie 1925 şi la canalizare în 27 noiembrie 1925), alături de blocuri de locuinte ridicate în perioada 1961-
Dinspre Operă spre Catedrală promenada din dreapta se numeşte Corso, iar cea din stânga Surogat.
(...) Mai târziu, când am crescut, era o librărie de carte foarte bună, librăria „Niculescu", vizavi de librăria Eminescu" de astăzi (înlocuită azi de Librăria Cărturești n.n.) la parterul Palatului Löffler, cam pe unde-i agenția CEC, de la McDonalds spre Catedrală. (...) Erau apoi magazinele Meinl, o reţea în toată ţara, filiale ale unei firme germane, unde mirosea teribil de bine a cafea. Se găsea unul pe Corso, unde-i acum galeria Helios şi gelateria de lângă ea."
Radu Ciobanu (n. 1935), intervievat de Simona Adam în 2002 la Deva. Arhiva A Treia Europă, BCUT
porumbeii mănâncă tencuiala
strigă un domn cu părul alb
și-ntinde bastonul spre palatul descărnat
întoarcem capul deodată
nu vedem decât cuiburi goale de rândunici
sus
la streșini
ş-un geam deschis
prin care a ieşit ca o limbă
draperia
bătrânul bate furios din picior
se dezechilibrează și cade
noi ne luăm zborul
care-n-cotro
Robert Şerban, lunie 2022
Text preluat din panoul stradal de prezentare
