Banca Maramureşeană

Înființarea Băncii „Maramureșeana” din Sighet, în anul 1912, nu a reprezentat doar un pas important în dezvoltarea economică a românilor din Maramureș, ci și un moment premergător deosebit de important pentru Marea Unire din 1918. Deși creată cu scopul de a oferi credite avantajoase pentru țăranii români, banca a devenit în toamna anului 1918 un loc de întâlnire conspirativă, unde s-au pus bazele constituirii Sfatului Național Român din Maramureș.

În noiembrie 1918, contextul istoric era marcat de destrămarea Imperiului Austro-Ungar, iar românii din Transilvania se mobilizau pentru a-și afirma drepturile naționale. La casa parohială din Săpânța, părintele Simion Balea primea tot mai des vizite ale unor personalități din Sighet, în fapt pregătindu-se o întâlnire secretă. Aceasta a avut loc la 11 noiembrie 1918, în sediul Băncii „Maramureșeana” din Sighet, sub pretextul unei ședințe de consiliu de administrație. Aici, cei prezenți au redactat „Apelul” către românii maramureșeni, îndemnându-i să participe la Marea Adunare din 22 noiembrie, pentru a forma Sfatul Național și Garda Națională. Apelul conținea mesaje mobilizatoare și patriotice, subliniind că momentul eliberării a sosit, iar maramureșenii trebuie să se dovedească vrednici de idealul unirii.

Banca „Maramureșeana” a fost prima instituție de credit românească din Maramureș, fondată cu sprijinul unor fruntași locali și având ca scop sprijinirea țărănimii în recuperarea pământurilor de la străini. Capitalul inițial a fost de 22.000 coroane, dar ulterior banca a crescut semnificativ, atingând două milioane de lei după Primul Război Mondial. A deschis o filială la Vișeu și și-a achiziționat un imobil în Sighet, în care a funcționat și o brutărie. Din cauza crizei economice de după conversiunea monetară, banca și-a restrâns activitatea și a fost nevoită să-și închidă filiala, supraviețuind din chirii și veniturile brutăriei. În anul 1936, a fuzionat cu Banca Comercială din Sighet, formând o instituție cu un capital de zece milioane lei.

În conducerea băncii se regăseau personalități marcante ale comunității românești din Maramureș. Președinte a fost Simion Balea, preot în Săpânța, un patriot fervent, participant la Marea Unire și deputat în Parlamentul României. Vicepreședinte era avocatul Aurel Man din Sighet, o figură de marcă a justiției maramureșene, cu o bogată carieră profesională și familială, fiind căsătorit cu baronița Maria Perényi.

Un alt membru important era Vasile (Ladislau) Man, avocat din Vișeu de Sus, autor al primului ghid turistic al Maramureșului. Director executiv a fost și Coriolan Pop, fondatorul băncii „Bihoreana” din Oradea, participant activ la Marea Adunare de la Alba Iulia, unde a fost deputat, și primul prefect român al județului Bihor.

Dr. Ilie Mariș, avocat din Sighet, a fost un alt pilon al instituției. Născut în Ieud, și-a dedicat viața promovării culturii și sprijinirii tinerilor români studioși, prin înființarea unei fundații ce acorda burse. Totodată, el a investit toată averea acumulată în aproape 25 de ani în „Banca Maramureșeană”.

Alexandru Cuza Anderco, mare proprietar din Borșa, a fost primar al orașului timp de 25 de ani și un generos susținător al mișcării naționale. A donat 100.000 de coroane pentru funcționarea Consiliului Provizoriu al Sfatului Național Român și pentru delegația care a mers la Alba Iulia. A fost ales primul senator de Maramureș în Parlamentul României Mari.

Dr. Vasile Kindriș, avocat în Sighet, a fost președintele Consiliului Național Român din Maramureș. După studii juridice la Budapesta și Berlin, a fost mobilizat în timpul războiului, dar s-a întors la timp pentru a fi ales în fruntea adunării de la 22 noiembrie 1918. A continuat să aibă un rol important și după unificarea României, ca juristconsult și parlamentar.

Pe lângă acești lideri, din comitetul de revizie făceau parte și alte personalități precum Tit Bud, Ioan Doroș și Mihai Pavel. Aceste figuri ilustrative au format nucleul unei instituții economice cu o influență profundă în societatea românească locală, dar și un loc de întâlnire esențial pentru organizarea politică a românilor în drumul spre unirea cu România.

Astfel, sediul Băncii „Maramureșeana” din Sighet a devenit nu doar un centru economic al românilor maramureșeni, ci și un spațiu al deciziilor istorice, locul unde s-a aprins scânteia unei mișcări politice care avea să contribuie esențial la Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Sursa: portal-maramures.ro