Construită în perioada 1882-1884, pe strada C.A. Rosetti, la numărul 7, Casa Alleon este una dintre cele mai impresionante și bine realizate clădiri de pe teritoriul Dobrogei moderne, clădire care a dat odinioară și numele străzii pe care se află.
Această construcție reprezintă un exemplar unic al arhitecturii de la sfârșitul secolului al XIX-lea în România, fiind totodată un model aparte de patrimoniu cultural evreiesc. Clădirea este formată din demisol, mezanin, etaj și mansardă, având un stil eclectic și o fațadă realizată din piatră masivă. Are două fațade principale, una orientată spre mare, pe strada Vasile Canarache, iar cealaltă spre interior, pe strada Rosetti.
Ferestrele sunt simple, tăiate în stil victorian britanic, iar elementele de feronerie nu prezintă lucrătura detaliată, specifică sfârșitului de secol XIX. Un detaliu care face clădirea unică este balconul de colț realizat în stil venețian, susținut de o coloană elenă. Fațadele din piatră creează impresia unei construcții masive, aproape gotice, în timp ce deschiderile largi spre exterior amintesc de modelul britanic de locuință. În fața clădirii care privea spre mare exista o mică grădină în stil englezesc, înconjurată de ziduri scunde din piatră, însă astăzi acest spațiu a rămas doar un teren viran.
În interior, clădirea era compartimentată astfel încât să ofere un număr mare de camere, aproximativ 40, fără a avea însă un salon spațios destinat primirii oaspeților. Proprietarul, deși dispunea de avere considerabilă, nu era interesat de viața mondenă sau de organizarea de evenimente sociale, ci prefera să se ocupe de propriile pasiuni și, în special, să găsească locuri unde să își păstreze colecțiile adunate în timpul numeroaselor sale călătorii prin Dobrogea.
În anul 1905, Casa Alleon a fost cumpărată de Societatea de Asigurări Dacia Română, fiind transformată într-o clădire de birouri. La mai puțin de zece ani distanță, societatea a părăsit imobilul, iar municipalitatea l-a pus la dispoziția Curții de Apel. În primăvara anului 1914, instanța de la Constanța devenea cea de-a cincea înființată în țară, după cele din București, Iași, Craiova și Galați. După încheierea Tratatului de pace de la București din august 1913, Dobrogea s-a extins cu două județe — Durostor și Caliacra — astfel că instituția juridică de la Constanța a găzduit în Casa Alleon cele patru circumscripții regionale: Constanța, Tulcea, Bazargic și Silistra.
Timp de peste două decenii, clădirea a redevenit sediu de birouri, găzduind numeroase agenții și societăți care activau în Constanța, mai ales în perioada de vârf a dezvoltării portuare, comerciale și financiare a orașului.
Așa cum s-a întâmplat cu multe alte clădiri din Constanța, Casa Alleon a suferit transformări impuse de diverse regimuri și autorități. În 1944, odată cu intrarea Armatei Roșii în oraș, aceasta a fost folosită drept dormitor pentru ofițeri, iar ulterior a devenit sediu administrativ. La sfârșitul anilor 1950, administrația locală a decis că imobilul, fiind solid, dotat cu utilități și situat în apropierea portului, poate fi transformat în cămin de nefamiliști pentru muncitorii din zonă.
Ulterior, la începutul anilor ’70, clădirea a fost transferată către C.F.R. și transformată într-un hotel cu circuit închis, destinat exclusiv angajaților căilor ferate. După anul 1990, Casa Alleon a fost abandonată, ajungând într-o stare avansată de degradare. De aproape un sfert de secol, clădirea zace pustie și ruina ei a fost lăsată în uitare de comunitatea locală și de autoritățile care s-au succedat.
Sursa: heritageconstanta.com
