În apropierea parcului orașului se află diverse puncte de mare interes turistic și științific, cum ar fi mormintele antice, fragmente din zidul antic al cetății Callatis, ruinele unui edificiu din epoca romană târzie și muzeul de arheologie al orașului.
Descoperit în 1959 sub un tumul, mormântul cu papirus este considerat a datează din secolul al IV-lea î.Hr. Aflat la o adâncime de 1,5 m sub nivelul solului antic, mormântul este construit din blocuri de piatră cioplită, acoperit cu trei lespezi mari și înconjurat de un cerc de pietre cu diametrul de 14 m. În apropierea scheletului înmormântat aici, au fost găsite fragmente dintr-un papirus scris în limba greacă, reprezentând primul document de acest tip descoperit în țara noastră. Chiar dacă încercările de reconstituire și descifrare ale documentului au avut doar rezultate parțiale, se poate presupune că acesta se referă la un personaj important al cetății Callatis, care a adus contribuții semnificative.
În vecinătatea mormântului cu papirus au fost identificate morminte de incinerație, încadrate de o ramă elegantă din blocuri de piatră. Acestea constituie, fără îndoială, un mormânt colectiv, având în vedere prezența a trei ruguri de ardere. Tot în această zonă, a fost descoperit un alt mormânt cu pereții construiți din țigle, care adăpostește un tezaur ce cuprinde vase de alabastru, busturi de femei, numeroase figurine de lut ars aurit, de tip Tanagra, reprezentând dansatoare, sirene, victorii înaripate, etc. Datând din secolul al IV-lea î.Hr., se presupune că acest mormânt a aparținut copilului unui înalt demnitar, judecând după valoarea obiectelor descoperite în interior.
Zidul de incintă se găsește în partea de sud a parcului, deasupra stadionului actual. Fragmentele puse în evidență reprezintă doar o mică parte a imensului zid de apărare construit în timpul stăpânirii romanilor în secolele I-II. Satele compuse din două rânduri de blocuri de piatră sculptate în formă paralelipipedică, unite cu mortar de var și umplute cu bolovani fixați cu mortar de var. În cadrul acestei părți a zidului antichității, se disting două turnuri de apărare din aceeași perioadă, menite să asigure apărarea orașului dinspre nord. Se crede că întreaga lungime a zidului roman era de aproximativ 370 m pe latura nordică, 420 m pe cea vestică și 120 m pe cea sudică. Înălțimea era de 8-9 m, iar grosimea de 3-3,5 m. La intervale regulate, era întrerupt de turnuri masive ieșite în afara alinierii exterioare. La sfârșitul perioadei de dominație bizantină, zidul roman încă mai stătea în picioare, fiind supus atacurilor distructive ale avarilor.
Edificiul roman se găsește imediat în spatele zidului de incintă. Ruinele aparțin unei construcții cu caracter ecleziastic, ridicată în perioada târzie a Romei (secolul V-VI). Materialele de construcție includ blocuri masive de piatră sculptată artistic, unite cu mortar de var. Se remarcă o încăpere mare cu două rânduri de coloane, cu podea din plăci de piatră, și alte trei camere mai mici, pardosite cu cărămizi. Curtea interioară a edificiului era acoperită cu plăci de piatră, iar în jurul ei se afla un portic cu acoperiș susținut de coloane de marmură.
Portul antic Callatis se situează în partea de sud a portului actual, sub nivelul mării, la o distanță de 70-80 de metri de mal, unde fundațiile au fost identificate. Despre existența acestui port găsim mențiuni în istoriografia antică a lui Arrian (secolul al II-lea d.Hr.) sau în scrierile unor călători din Evul Mediu.
Muzeul de arheologie, localizat în partea de margine a parcului de arheologie, adăpostește o colecție bogată de statui, fragmente de arhitectură, vase grecești pictate, amfore cu inscripții, fragmente de statuete, sarcofage din piatră, rămășițe de coloane, și altele. În curtea muzeului se găsește un lapidariu.
Sursa: Litoralul românesc al Mării Negre (Ministerul Turismului, 1976)
