În Bistrița, ordinul franciscan a fost consemnat din 1268, stabilind sediul custodiei ordinului din Transilvania. În perioada 1280-1290, franciscanii au ridicat o mănăstire și biserica cu hramul Sf. Andrei, care este astăzi cea mai veche construcție a orașului și una dintre cele mai vechi construcții franciscane din estul Europei.
Altarul poligonal al bisericii are bolți pe ogive sprijinite pe colonete angajate, reflectând stilul romanic târziu și goticul timpuriu. Nava bisericii a fost construită între 1494 și 1518, iar formele diferite ale chenarelor de piatră evidențiază etapele diferite de construcție și evoluția stilistică a artei medievale din Transilvania. În timpul Reformei, sașii din Ardeal au expulzat călugării catolici, iar în 1543, zidul mănăstirii a fost demolat și proprietăți ale ordinului au fost vândute.
Odată cu instalarea habsburgilor catolici, ordinul piarist a preluat biserica, iar bolțile au fost reabilitate în stil baroc în 1772. În 1788, biserica a devenit lăcaș de cult pentru ofițerii garnizoanei austriece. În 1860, biserica era descrisă ca fiind frumoasă și solidă, cu 7 altare din piatră cioplită, dar mai mult pustie.
Românii greco-catolici au cumpărat biserica în 1895 pentru 35.000 de florini, iar comunitatea românească s-a dezvoltat în jurul acestui edificiu. După 1918, piața bisericii a fost numită Piața Unirii pentru a comemora unirea Transilvaniei cu România.
În 1948, biserica a trecut în folosința Bisericii Ortodoxe, iar interiorul a fost pictat în stil bizantin. Vechiul convent franciscan a fost demolat în 1909, iar actuala clădire pe același amplasament este sediul Protopopiatului Ortodox Român. Protopopiatul păstrează o colecție bogată de icoane din secolele XVIII-XIX și începutul secolului XX.
Curiozitățile includ un ceas solar pe latura sudică și supraînălțarea corului, cu deschideri comparabile cu cele ale unei biserici fortificate.
Înainte de a achiziționa biserica franciscană, românii aveau o biserică de lemn construită în secolul al XVIII-lea pe actuala stradă a Crinilor, unde se afla și vechea școală românească. Clădirile școlare din 1865 și 1878 există încă în această zonă.
Cei mai cunoscuți români din această zonă sunt poeții Andrei Mureșanu, George Coșbuc și Liviu Rebreanu. Andrei Mureșanu a copilărit la Bistrița și a compus poezia "Un Răsunet", devenită imnul de stat al României după 1989.
Sursa: www.primariabistrita.ro
