Zona de vest a orașului Focșani a fost în trecut colonizată de comunitatea armeană. O mărturie a acestei prezențe o reprezintă Biserica Armeană din Moldova, menționată pentru prima dată pe harta Statului Major Austriac din 1789, conform lui Dimitrie F. Caian, cel mai important cercetător al istoriei Focșaniului. În această comunitate prosperă a Armenilor s-a evidențiat familia Ferhat, cu origini bogate. Detalii despre această familie pot fi găsite în schița unui portret de familie disponibilă online.
Frații Ferhat, Ștefan și Iacob, au împărțit averea moștenită de la părintele lor în jurul anului 1870. Viitorul Parc Bălcescu a devenit proprietatea lui Ștefan Ferhat. Astfel, proprietatea a fost transmisă mai departe la Ferhat Șt. Ferhat, apoi la Stefan F. Ferhat. Practic, băieții acestei familii erau denumiți în mod similar, cu mici variații, de-a lungul generațiilor.
Ultimul menționat în acest context este Anton Ferhat, care a preluat controlul asupra numeroaselor proprietăți ale familiei și asupra viitorului Parc Bălcescu, înainte de instaurarea regimului comunist.
Cu toate acestea, într-o zi din vara anului 1946, Anton Ferhat, descris ca fiind extrem de bogat, a fost asasinat, conform relatărilor lui Varujan Vosganian. Motivele crimei variază, fie că a fost ucis de hoți în timp ce fura cireșe din livada sa, fie ca răzbunare pentru furturi comise în trecut, fie că a fost împușcat de soldați sovietici în haosul comunist de la începuturile regimului. Detaliile exacte ale evenimentului rămân subiectul unor posibile cercetări viitoare.
În 1952, Sfatul Popular Focșani, autoritatea municipală de atunci, a emis decizia nr. 424 prin care s-a adjudecat, din cauza neplății impozitelor locale, proprietatea lui Anton Ferhat, inclusiv o suprafață de 16.000 mp. pe strada Nicolae Bălcescu nr. 9 din Focșani. Aceasta este adresa corespunzătoare terenului care formează în prezent Parcul Bălcescu.
Câteva ani mai târziu, în mijlocul grădinii parcului, a fost ridicat bustul marelui Nicolae Bălcescu, o operă a sculptorului Octav Iliescu, inaugurată în 1961, pe locul unde se afla casa în care revoluționarul român a trăit temporar în 1848. Actualul Parc Bălcescu, cel mai mare spațiu de relaxare din Focșani, susține că proprietatea a fost cedată municipalității de către familia Ferhat sau succesorii lor, posibil după 1990.
Merită menționat că un moștenitor al familiei Ferhat s-a căsătorit cu generalul Henri Cihoski. Acest nume ar trebui să fie imortalizat în actualul peisaj al Parcului Bălcescu din Focșani, ținând cont de realizările notabile ale lui Cihoski: erou al Războiului de Reîntregire, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, fost ministru al Apărării Naționale și, mai ales, victimă a represiunilor comuniste, fiind exterminat la închisoarea Sighet în 1950.
Nicolae Bălcescu (1819-1852), politician, istoric, economist și gânditor democrat, s-a numărat printre liderii revoluției din 1848 în Țara Românească și a fost parte a guvernului provizoriu. A luptat pentru consolidarea unității naționale și pentru colaborarea cu revoluționari italieni și francezi. A sfârșit viața în Italia, la Palermo.
Sursa: www.ziaruldevrancea.ro
