Grădina Botanică Anastasie Fătu

În 1856, medicul, naturalistul și filantropul Anastasie Fătu (1816-1886), fost profesor de botanică la Universitatea "Al. I. Cuza" și membru al Academiei Române, a înființat Grădina Botanică în apropierea Ripa Galbenă. Deși era o proprietate privată, scopul declarat al fondatorului era să îmbunătățească salubritatea orașului Iași și să încurajeze tinerii pasionați să se apropie de studiul botanicii, oferind și iubitorilor de științe naturale o oportunitate de a contempla natura în timpul odihnei.

A. Fătu a cheltuit 50.000 de galbeni pentru a amenaja terenul mlastinos pe care l-a achiziționat pentru grădină, în timp ce subvenția anuală acordată de Primăria Iași era doar de 2500-2600 de lei. Prin eforturile neobosite ale lui A. Fătu, grădina a devenit rapid un centru important de învățământ. În 1872, când a fost admis ca membru al Academiei Române, Fătu a menționat că grădina sa botanică a expus 300 de specii la expoziția națională din 1865, organizată la Frumoasa de Ion Ionescu de la Brad, primind o medalie de argint pentru contribuția sa.

Conform "Enumerațiunii speciilor cultivate în Grădina botanică din Iași în anul 1870" a lui Fătu, după aproximativ 14 ani, în câmp și în serele grădinii, erau cultivate nu mai puțin de 2500 de specii de plante provenite din întreaga lume.

În prezent, amintirea grădinii botanice a lui A. Fătu este păstrată prin numele străzii Florilor, iar o mică străduță din vecinătatea fostei grădini îi poartă numele în memoria fondatorului.

În 1873, doctorul Dimitrie Brândză a înființat grădina botanică a Muzeului Societății de Medici și Naturaliști în fața Muzeului de Istorie Naturală din Iași, utilizând plante provenite din vechea grădină a lui A. Fătu.

Documentele din arhiva Universității arată că autoritățile locale și cele ministeriale nu au oferit sprijin financiar nici Universității, nici lui A. Fătu pentru organizarea unei grădini botanice proprii.

Începând cu anul 1895, profesorul Al. Popovici (1866 – 1941), șeful catedrei de botanică, a depus eforturi considerabile pentru înființarea unei noi grădini botanice, mai mari, esențială pentru învățământul de specialitate. Astfel, în 1906, s-a elaborat un plan detaliat pentru amenajarea terenului de 6 hectare de lângă Palatul Culturii, plan care se găsește în prezent în Muzeul grădinii.

Astăzi, amintirea grădinii botanice de la "Palat" persistă în numele străzii "Botanică" din spatele Teatrului de Vară și într-o parte din vegetația lemnoasă a ștrandului.

Datorită lipsei de fonduri, în 1921, profesorul Al. Popovici a inițiat înființarea unei grădini mai mici în jurul Universității, utilizând plante adunate din fostele grădini botanice ale Iașilor și de la alte grădini din țară și străinătate.

Grădina botanică de lângă Universitate, cu o suprafață de 2,5 hectare în 1960, a reprezentat locul de formare pentru numeroase generații de studenți și elevi în biologia vegetală timp de peste 40 de ani.

Principiile pe care Anastasie Fătu le-a susținut cu pasiune și pentru care a făcut mari sacrificii, întemeind prima grădină botanică din țară și un centru de cercetare, au fost continuare de către D. Brândză, Al. Popovici și alți entuziaști începând din 1964.

Un ansamblu de sere special conceput pentru a găzdui plante tropicale, subtropicale și mediteraneene este format în prezent din 9 structuri cu o suprafață totală de 1400 mp. Printre acestea, Palmariul, înălțându-se la 20 de metri și strălucind ca un briliant, domină întregul complex. În sere sunt cultivate aproximativ 3000 de specii de plante exotice, numărul total de exemplare atingând cifra de aproximativ 30.000. Planurile de viitor includ construirea unei serii acvarii de 300 mp și a unei serii înmulțitoare. În cadrul complexului actual de sere, vizitatorii pot admira contururile exotice ale palmierilor și bananierilor, precum și alte specii fascinante, cum ar fi Cycas și Ceratozamia (fosile vii), papirusul egiptenilor, trestia de zahăr, eucalipții, lianele, plantele carnivore, orhideele tropicale, camelii și azalee grațioase, ferigi ornamentale, cactuși, arborii de cafea, măslinii și multe altele.

Sursa: Municipiul Iași și împrejurimi (Ministerul Turismului, 1980)