Sinagoga Mare este cel mai vechi lăcaş de cult evreiesc păstrat din România, construită în 1671 la iniţiativa rabinului Nathan Hannover. Sinagoga nu putea fi mai mare decât bisericile din jur, însă legea iudaică menționa că trebuie să fie cea mai impunătoare clădire din cartier. Soluția a fost construirea edificiului cu un metru sub pământ, transpunând astfel un verset psalmic în arhitectură.
În 1914 a fost adăugată o cupolă mare de 10m în diametru, ce prezintă la partea superioară Steaua lui David. Aspectul exterior sobru intră în contrast cu interiorul decorat. Panoul de lemn sculptat, pictat şi aurit ce încadrează Aron Kodesh (altarul) reprezintă o adevărată operă de artă datând din 1864. Un obelisc ce comemorează Pogromul din iunie 1941 de la laşi se înalţă în Piaţa Prieteniei Româno-Israeliene din fața clădirii.
Text preluat din panoul stradal
Sinagoga Mare a suferit renovări în 1914, dar vechimea sa depășește această dată, fiind confirmată de prezența elementelor tradiționale în templele mai vechi. Conform tradiției, sinagogile trebuiau să aibă podeaua sub nivelul străzii, în conformitate cu versurile psalmului: "Din adâncuri chemat-am către tine, Doamne". Această sinagogă respectă această tradiție, fiind construită sub nivelul străzii, cu acces prin coborârea unor trepte.
În tindă, un inel de fier încastrat în perete, cu un lanț prins, amintește de vremurile vechi când astfel de instrumente erau folosite pentru pedepsirea păcătoșilor legați de "stâlpul infamiei". Astăzi, sinagoga se remarcă prin construcția sa solidă din piatră și cărămidă, cu ziduri groase de 1 m. Intrarea se realizează printr-o tindă cu etaj, iar în interiorul templului se coboară câteva trepte. O galerie pentru femei se află deasupra tindei, accesul la ea fiind asigurat printr-o scară exterioară din spatele templului.
Templul are două nave luminate de ferestre ușor arcuite în ogivă, iar interiorul este caracterizat de stilul baroc. Altarul sculptat în lemn aurit, denumit misrah, este adăpostit în fundul templului, separat de restul sălii printr-un grilaj de fier. Pictura în ulei este de o factură nouă. Exteriorul simplu al sinagogii prezintă o formă dreptunghiulară cu o cupolă masivă dispusă neorganizat, precum și un etaj peste galeria pentru femei. Zidurile sunt lipsite de ornamentație, inclusiv cornișa și ancadramentele ferestrelor, care au un profil slab.
În ansamblu, sinagoga sugerează un edificiu vechi, reînnoit și transformați, păstrându-și totuși structura inițială. Conform informațiilor de acum 25 de ani, furnizate de Comisia științifică a Muzeelor și Monumentelor Istorice de lângă Academie, monumentul a fost construit între 1657 și 1682 și a fost renovat în forma sa actuală în anul 1762.
Sursa: Municipiul Iași și împrejurimi (Ministerul Turismului, 1980)
