Biserica se află în apropierea Bibliotecii Centrale Universitare și a fost construită între anii 1852-1858, prin eforturile preotului Constantin Pavelescu și epitropului Dumitru Burduja. Contrar unor informații, nu poate fi ctitoria lui Costache Conachi, deoarece acesta a trăit între 1778-1849, înainte de ridicarea bisericii. Contribuțiile enoriașilor și ale familiilor Hulubei și Tăutu au permis achiziționarea catapetesmei (1858) și a stranelor. Între 1957-1962, cu întreruperi, pictorii Nicolae Stoica și Vasile Robea au pictat biserica. Printre obiectele de patrimoniu se numără două Evanghelii tipărite la mănăstirea Neamț în 1821 și o icoană a Sf. Ierarh Nicolae, ferecată în argint, datată 15 aprilie 1861.
Deși a fost renovată în 1932, o bombă căzută în noaptea de 5-6 iunie 1944 a provocat avarii care au impus reparații între 1945-1946. Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat din nou clădirea, fiind necesare consolidări ale cupolelor, iar în 1993 s-au efectuat lucrări la turlă.
Pe locul actualei biserici a existat o biserică de lemn ridicată în 1730, cu hramul „Sf. Voievozi”. În dreptul altarului actual se găsește o cruce de piatră care marchează locul vechii Sfinte Mese. Biserica a fost cunoscută și sub numele de „Prepodobna” (în slavonă „Prea Cuvioasă”), „Sf. Vineri” și „Vinerea Mare”. În trecut, o parte din breasla calicilor se închina aici, iar cealaltă la biserica Banu. În curtea bisericii se păstrează două pietre funerare: a preotului Constantin Pavelescu (1812-1870) și a familiei Buzdugan — comisul Vasile (m. 1840), soția sa Ecaterina (m. 1851) și fiica lor Safta (m. 1870).
Sursa: djc.monumenteiasi.ro
