Biserica Sf. Ioan cel Nou -Nicoriţa

În imediata vecinătate a Ateneului Tătărași se găsește Biserica Nicoriță, construită în 1626 de hatmanul Nicoară. Aceasta adoptă un plan trilobat, cu absidele flancate de contraforți. Deși are o înălțime mai redusă decât cea obișnuită la bisericile moldovenești, prezintă, prin existența celor două planuri suprapuse ale turlei – unul de formă pătrată și celălalt stelat cu douăsprezece vârfuri –, caracteristicile tipice ale bisericilor edificate în Moldova în acea perioadă.

Exteriorul ei, similar cu cel al bisericii Aroneanu, dezvăluie numeroase elemente de inspirație munteană, cum ar fi brâul care împarte fațada în două registre inegale sau delimitarea firidelor de pe fațadă și ciubucele, prezente și pe turla bisericii. Inițial, biserica, în forma sa originală, poseda probabil un pridvor deschis, ulterior închis din considerente de rezistență, poate în momentul construirii turnului-clopotniță deasupra sa.

În această zonă s-a retrăgut, în ultima parte a carierei sale, marea artistă a teatrului românesc, Aglae Pruteanu, care a locuit într-o căsuță modestă de pe strada Călărași nr. 27.

În Tătărași se regăsește și Cimitirul Eternitatea.

Acest cimitir găzduiește mormintele unor personalități remarcabile ale țării și ale Iașului, printre care se numără Mihail Kogălniceanu, Mihai Codreanu, George Topârceanu, Dimitrie Anghel, Ion Creangă, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Gavriil Musicescu, Garabet Ibrăileanu, Aglae Pruteanu, Aristizza Romanescu, Agatha Bârsescu, Eduard Caudella, Vasile Conta, Otilia Cazimir și Lucia Mantu (care, deși a murit la București, a dorit să fie înmormântată în orașul natal Iași, conform testamentului său).

Sursa: Municipiul Iași și împrejurimi (Ministerul Turismului, 1980)