Casa în care funcționează astăzi Muzeul „Poni - Cernătescu” din Iași este o clădire cu o istorie deosebit de bogată, construită în anul 1839 de către mitropolitul Veniamin Costachi. De-a lungul deceniilor, aceasta a trecut prin proprietatea mai multor personalități. În anul 1859, clădirea aparținea sardarului Nicolae Goncescu, care a vândut-o mitropolitului Calinic Miclescu pentru suma de 1500 de galbeni. Ulterior, în 1874, avocatul Dimitrie Telemaque a achiziționat casa cu 1000 de galbeni. Din 1880, aceasta a devenit reședința celebrului profesor și chimist Petru Poni, împreună cu familia sa, până în anul 1925. După această dată, proprietatea a trecut la fiica savantului, Margareta Poni, de profesie chimist, care a donat casa, în anul 1973, Consiliului Popular al orașului Iași, în vederea organizării unui muzeu memorial dedicat familiei Petru Poni.
În 1974, nepoata savantului, profesoara Florica Mageru, a completat această inițiativă, oferind Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași o importantă donație. Aceasta a inclus întreg patrimoniul mobil existent în acel moment în casa familiei Poni: mobilier, obiecte personale, diplome, medalii, fotografii și obiecte decorative. După un amplu proces de restaurare, clădirea a fost transformată în muzeu, fiind inaugurat oficial la 7 noiembrie 1991 sub denumirea de Muzeul Chimiei ieșene „Petru Poni”. Trei ani mai târziu, în urma unei reorganizări extinse, muzeul a fost redenumit Muzeul „Poni-Cernătescu”.
Un aspect notabil din istoria casei este acela că, în timpul Primului Război Mondial, aici au fost adăpostite valoroasele colecții ale Bibliotecii Academiei Române. De asemenea, începând cu anul 1930, în această casă a locuit academicianul Radu Cernătescu, o altă personalitate marcantă a chimiei românești.
Expoziția permanentă a muzeului este organizată în șase încăperi. Cinci dintre acestea sunt amenajate în stil memorial: holul de primire, sufrageria, biblioteca, camera Matilda Cugler-Poni și camera Radu Cernătescu, iar a șasea este destinată personalităților chimiei ieșene, fiind amenajată sub forma unui laborator de chimie, dedicat atelierelor de pedagogie muzeală.
Holul de primire este reconstituit după modelul specific ieșean de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, având rolul de spațiu privat pentru socializare, reuniuni familiale și primirea oaspeților, dar folosit uneori și ca salon de dans. Mobilierul este grupat în jurul unei măsuțe centrale, evocând atmosfera epocii.
Sufrageria păstrează mobilierul original din stejar sculptat, obiecte decorative, fotografii și reproduceri de artă. Aici aveau loc ședințele cenaclului literar „Junimea”, la care participau personalități de seamă precum Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă și Ioan Slavici.
Biroul era dedicat lecturii și studiului, incluzând biblioteca și biroul de lucru al lui Petru Poni. Se păstrează aici documente, lucrări științifice și obiecte personale ale savantului, cum ar fi călimara, ceasul de birou și caietul de însemnări, ilustrând activitatea sa în domeniile chimiei, fizicii și istoriei.
Camera Matildei Cugler-Poni, soția savantului, este amenajată în stil „salonaș” de sfârșit de secol XIX, fiind un spațiu de conversații feminine sau de relaxare. În această încăpere se regăsesc piese de mobilier eclectic, obiecte decorative precum oglinzi, casete pentru bijuterii, binoclu de sidef și piese din lac japonez, precum și fotografii care păstrează amintirea poetei.
Camera Radu Cernătescu, nepotul lui Petru Poni, conține mobilier, fotografii și obiecte personale ale academicianului, reflectând atât activitatea sa profesională, cât și pasiunea pentru muzică. Pianul „Bosendörfer” și patefonul „His Master’s Voice”, alături de o colecție de discuri din ebonită, evocă atmosfera cotidiană a casei.
Laboratorul de chimie este amenajat cu o masă de lucru, substanțe, sticlărie de laborator, o plasmă interactivă și vitrine ce adăpostesc documente, cărți, diplome și obiecte personale aparținând unor renumiți profesori de chimie, precum Nicolae Costăchescu, Anastasie Obregia și Mihai Dima.
În completarea expoziției, la demisolul clădirii a fost amenajată o colecție de minerale și flori de mină, într-un decor ce sugerează atmosfera minieră, ilustrând preocupările lui Petru Poni în mineralogie. Cele două camere boltite oferă vizitatorilor o incursiune inedită în lumea mineralelor, completând patrimoniul valoros al acestui muzeu memorial dedicat unor personalități marcante ale științei românești.
Sursa: palatulculturii.ro
