Monahismul în Ieudul Maramureșului își are originile în secolele XI-XII, când a fost ridicat așezământul Sfinții Trei Ierarhi pe un platou din sud-estul localității.
Lângă mănăstire funcționa o școală unde se învățau scrierea, cititul, aritmetica, cântarea bisericească și limbile greacă, slavonă și latină. Aici a fost redactat Codicele de la Ieud, cea mai veche scriere românească, datând din 1391-1392, și care se află acum la Academia Română.
În 1889, în mănăstire mai rămăseseră doar trei călugări, care au fost nevoiți să plece din cauza autorităților locale, care se opuneau caracterului ortodox al mănăstirii. Biserica mănăstirii a fost demolată, iar lemnul rezultat a fost folosit pentru a construi un magazin.
După 1989, la o sută de ani de la expulzarea călugărilor, preotul paroh Alexandru Brici a inițiat demersurile necesare pentru reînființarea mănăstirii.
Pe 4 septembrie 1993, Episcopul Justinian al Maramureșului și Sătmarului a sfințit locul pe care urma să fie construit noul lăcaș de cult, lucrările de construcție fiind finalizate în 2003.
Sursa: basilica.ro
