Mănăstirea Sfântul Ioan Casian, situată pe Dealul Casian, în vecinătatea Peșterii Casian și a satului Casian, a fost ridicată în cinstea Sfântului Ioan Casian Daco-Romanul (360-435). Așezământul monahal se află într-un peisaj pitoresc, înconjurat de dealuri cu pajiști și arbuști, păstrând un peisaj de stepă aridă, cu râul Casimcea și două lacuri de acumulare la poale.
Mănăstirea este situată între Rezervațiile naturale Gura Dobrogei și Cheile Dobrogei. Numele satului Casian (Vicus Cassiani) poate proveni fie de la cuvântul latinesc "cassus" (gol, pustiu), fie de la numele latin Cassius, al unui colonist roman. Satele din perioada romană primeau numele celui mai important colonist, astfel numele satului Casian a evoluat.
În vecinătatea satului Casian, pe malul stâng al văii Casimcea, s-au găsit ruinele unui sat roman (Vicus Cassiani). În perioada otomană, satul Casian a fost numit Șeremet, care înseamnă "om vrednic", posibil referindu-se la Sfântul Ioan Casian.
La poalele Dealului Casian se află două inscripții grecești săpate în stâncă, denumite Pietrele Scrise, cercetate în 1912 de Vasile Pârvan. Inscripțiile, datate din secolele II-III, delimitau teritoriul "casienilor", locuitori ai unui sat numit Casian.
Descoperiri recente confirmă existența unui Vicus Cassianus. La Tariverde, la 10 km de Mănăstirea Casian, s-a găsit o piatră cu inscripția "KASIANA SPILOUXA" (Peștera Casiană), indicând importanța peșterii pentru locuitorii zonei, posibil folosită ca biserică.
Peștera Casian, situată pe versantul nordic al Dealului Casian, a fost locuită în perioada romană târzie. Descoperirile arheologice arată prezența creștinilor timpurii care se refugiau aici. Peștera era loc de pelerinaj și are semne incizate și fragmente ceramice din sec. IV.
Mănăstirea Sfântul Ioan Casian a fost înființată în 2002, după binecuvântarea Arhiepiscopului Tomisului, Teodosie. Construcția mănăstirii a fost dificilă, dar comunitatea monahală a reușit să construiască biserici, chilii și alte clădiri necesare.
Mănăstirea poate găzdui 70 de pelerini și are o trapeză pentru 100 de persoane. O biserică mare se construiește, iar demisolul acesteia va găzdui un muzeu de istorie și spiritualitate. În 2002, moaștele Sfântului Ioan Casian au fost aduse în România, marcând începutul noului așezământ monahal.
Sursa: arhiepiscopiatomisului.ro
