Obcina Mare

Obcina Mare se întinde între valea râului Moldoviţa, situată la vest, şi Podişul Sucevei, aflat la est. Din punct de vedere geologic, această zonă este formată din fliş cretacic şi paleogen, compus din gresii, şisturi bituminoase, calcare şi argile. Altitudinea Obcinei Mari descreşte de la nord către sud: de la 1.224 metri, în vârful Sihloaia (cel mai înalt punct), până la 899 metri în zona centrală (vârful Holm) şi 803 metri în sud (vârful Cacica). Această unitate geografică se împarte în trei sectoare: în nord se află Obcina Moldoviţei (cunoscută şi ca Obcina Putnei), în centru se găseşte Obcina Mare propriu-zisă – culmea principală –, iar în sud-sud-est se întind Obcinele Humorului, formate dintr-un grup de culmi joase şi paralele ce coboară spre Podişul Sucevei.

În cadrul întregului ansamblu al Obcinelor Bucovinei se dezvoltă depresiunile longitudinale, formate pe traseul râurilor precum Moldova şi Moldoviţa. Această regiune se caracterizează printr-un climat rece, cu o temperatură medie anuală de aproximativ 6°C în văi şi 2°C pe culmi, precum şi printr-un grad ridicat de umiditate, cu precipitaţii ce depăşesc 1.000 mm anual. Reţeaua hidrografică este bine conturată, cu un debit consistent şi multe izvoare de ape minerale.

Vegetaţia Obcinelor Bucovinei este formată în vest în principal din păduri de molid, în zona centrală din păduri mixte (molid, brad şi fag), iar în estul Obcinei Mari predomină pădurile de fag combinate cu brad. În regiunile depresionare, pe arii extinse, sunt întâlnite pajişti secundare dominate de specii precum păiuşul roşu (*Festuca rubra*), ţăpoşica (*Nardus stricta*), iarba vântului (*Agrostis tenuis*) şi altele.

Datorită existenţei văilor şi depresiunilor orientate longitudinal, această regiune oferă condiţii favorabile pentru aşezări omeneşti şi o reţea de drumuri eficientă. Turismul este bine dezvoltat, susţinut de accesibilitatea relativ uşoară, de patrimoniul cultural remarcabil – în special mănăstirile medievale precum Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Putna etc. –, de frumuseţea naturală, dar şi de bogăţia şi originalitatea tradiţiilor populare şi a folclorului local.

În zona Obcinei Moldoviţei, în pasul Cumârna, la aproximativ 1.000 de metri altitudine, între localitatea Suceviţa şi satul Ciumârna (comuna Vatra Moldoviţei), se află „Monumentul drumarilor”, cunoscut sub numele de „Palma”. Acesta a fost inaugurat în 1969 şi reabilitat în 2006, având o înălţime de 7 metri şi fiind reprezentat printr-o mână ridicată vertical, aşezată pe un soclu. În vecinătatea monumentului se află o tiroliană pe cablu, denumită Mega Tirolina „La Palma”, care are o lungime de 1,1 kilometri şi o diferenţă de nivel de 103 metri – fiind cea mai lungă tiroliană din România. Aceasta permite atingerea unei viteze de aproximativ 100 km/h, fiind destinată turiştilor ca atracţie recreativă.

Sursa: romaniadategeografice.net