Peștera de la Piscul Negru

Peșterile de la Piscul Negru din Munții Făgăraș, aflate sub protecția legii ca arie de interes național, sunt compuse din cinci cavități situate în versantul abrupt al Vârfului Piscul Negru. Acestea prezintă un grad ridicat de pericol pentru cei care intenționează să le exploreze în timpul drumețiilor montane.

Localizate în județul Argeș, pe teritoriul comunei Arefu, aceste peșteri formează o rezervație speologică spectaculoasă, fiind străbătute de ape curgătoare, cascade și galerii, însă foarte puțini oameni le-au pătruns vreodată. Tocmai acest mister le face atractive pentru aventurieri. Autoritățile locale le-au promovat recent online, menționând că sunt potrivite pentru turismul de aventură și explorare, dar au avertizat și asupra riscurilor majore care îi așteaptă pe cei care îndrăznesc să le abordeze.

Adevărul este că, fără o pregătire profesională solidă în speologie, o astfel de expediție poate deveni fatală. În prezent, accesul în peșteri este imposibil deoarece galeria de intrare, aflată la baza muntelui pe versantul drept al Văii Capra, în zona unde se întâlnește cu valea Izvorului Sec, s-a prăbușit. Chiar dacă s-ar realiza excavarea și consolidarea acestei intrări, peșterile nu ar putea fi deschise pentru turiști obișnuiți, din cauza pericolelor implicate.

Riscurile sunt multiple. În cazul unei ploi, peșterile se umplu cu apă, iar cei aflați în interior se pot îneca. Există un râu subteran alimentat de ploile de la suprafață, ceea ce face ca orice schimbare bruscă a vremii să fie extrem de periculoasă pentru exploratori. Speologul Gabriel Cazan avertizează că în astfel de condiții, o persoană izolată în interiorul peșterii poate muri înecată dacă nu este căutată la timp.

Pe lângă pericolul de inundații, speologul relatează și alte riscuri pe baza experienței din anii '80, când se efectuau lucrări de prospecțiune minieră în zonă. Atunci, în timpul săpării unei galerii, au fost descoperite primele peșteri, iar pătrunderea în acestea a provocat scurgeri masive de apă. Peșterile sunt active, ceea ce înseamnă că în ele curg permanent râuri subterane și există cascade cu înălțimi de până la opt metri, ceea ce le face extrem de periculoase și inaccesibile pentru turiști.

Accesul până la zona peșterilor se poate face fie dinspre Bâlea, fie urcând din Arefu, dar traseul până la intrare este dificil. În acest moment, singurul lucru posibil este să te apropii de intrarea în galeria surpată și să privești în jos, știind că acolo, sub pământ, se află aceste formațiuni spectaculoase, dar imposibil de explorat fără lucrări ample de excavare. Nu există altă cale de acces, iar riscul de înec este permanent.

Conform informațiilor de pe site-ul montaniarzi.ro, Peștera 1 este situată la aproximativ 310 metri de la intrarea în galerie, având două cursuri de apă și fiind cea mai lungă din Munții Făgăraș. Lungimea sa inițială de 447 metri a fost extinsă la 791 metri, cu o diferență de nivel de aproximativ 43 metri și o lățime laterală de 182 metri.

În apropiere se află Peștera 2, la 348 metri de la intrare, cu o lungime de circa 150 metri și o denivelare de 22 metri. Peștera 3, situată la 165 metri de la intrare, a fost dificil de accesat la început și se extinde pe ambele părți ale galeriei, în special spre sud, cu o lungime de 115 metri, o denivelare de circa șapte metri și o lățime laterală de 47 metri. Aceasta are un profil îngust și joasă, fiind formată prin curgere sub presiune și ulterior remodelată.

Peștera 4 se află între Peștera 3 și Peștera 1, dezvoltându-se paralel cu acestea. Are o lungime de 348 metri și o denivelare de 34 metri, fiind la fel de dificil de parcurs ca Peștera 3. Peștera 5 este poziționată după Peștera 3, în direcția Peșterii 1, iar pentru a deveni accesibilă a fost necesară curățarea succesivă a galeriei ascendente. Lungimea sa este de peste 17 metri, cu o denivelare de aproximativ 14 metri.

Sursa: adevarul.ro