Frumoasa

Frumoasa este un sit de importanță comunitară desemnat pentru conservarea biodiversității, a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar. Acesta se află în sudul Transilvaniei, la granița cu Oltenia, pe teritoriul județelor Alba, Hunedoara, Sibiu și Vâlcea. Aria naturală se întinde pe 137.256,1 hectare și este străbătută de Transalpina și mărginită în est de DN7. A fost declarată sit Natura 2000 în decembrie 2007, fiind parte a rețelei ecologice europene.

Din punct de vedere geografic, situl cuprinde trei masive ale Carpaților Meridionali: Munții Cindrel, Lotrului și Șureanu, alcătuite din șisturi cristaline, roci magmatice și calcare jurasice. Relieful este variat, cu abrupturi stâncoase, culmi domoale, vârfuri importante precum Cindrel (2245 m) și Șteflești (2242 m), circuri glaciare, platouri și depresiuni. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă microrelief carstic cu lacuri glaciare: Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu.

Clima zonei este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 3-4 °C pe vârfuri și 4-7 °C în depresiuni. Luna iulie înregistrează temperaturi medii între 11 și 14 °C, iar luna ianuarie între -6 și -7 °C. Precipitațiile variază între 500 mm în zonele joase și 1000 mm pe creste, vânturile predominante fiind din nord-vest.

Rețeaua hidrografică este formată din râurile Sebeș, Sadu, Cibin, Cugir, Lotrioara și Lotru, cu afluenții lor. Există trei lacuri de acumulare: Oașa, Negovanu și Vidra, alături de lacuri glaciare precum Iezerul Șurianul, Iezerul Mare și Iezerul Mic.

Aria protejată cuprinde 16 tipuri de habitate naturale, de la păduri de conifere și foioase, la tufărișuri alpine, pajiști montane, turbării active și versanți stâncoși. Se regăsesc păduri acidofile de molid, păduri de fag în mai multe variante, păduri aluviale, tufărișuri de jneapăn și rododendron, pajiști alpine bogate în specii, fânețe și comunități de plante higrofile.

Fauna este diversificată, cu specii de mamifere protejate precum ursul brun, cerbul, căprioara, lupul cenușiu, mistrețul, râsul, vidra și vulpea. În ceea ce privește păsările, situl adăpostește specii rare precum cocoșul de munte, huhurezul mare, ciocănitoarea cu spate alb și muscarul-gulerat, fiind desemnată în 2007 și arie de protecție specială avifaunistică pe 130.980 hectare.

Dintre reptile și amfibieni, sunt prezente specii ca vipera cu corn, vipera comună, șarpele de alun, șopârla de ziduri, salamandra de foc și tritonul cu creastă. Iazurile și râurile adăpostesc pești precum zglăvoaca, mreana vânătă și chișcarul.

În rândul nevertebratelor apar gândacul auriu, croitorul mare al stejarului, croitorul alpin, cosașul transilvan și libelule rare. De asemenea, zona oferă habitat pentru cinci specii de fluturi, printre care fluturele purpuriu și apolonul negru.

Flora lemnoasă este reprezentată de fag, stejar, gorun, carpen, paltin, tei, frasin, pin de pădure, zâmbru, tisă și jneapăn, alături de arbuști ca ienupărul, păducelul și măceșul. În flora ierboasă se găsesc specii protejate ca clopoțelul de munte, iarba-gâtului și patru specii rare de mușchi. Alte plante valoroase sunt bujorul de munte, usturoiul siberian, ghințura, veronica și căldărușa.

Prin caracteristicile sale naturale, diversitatea habitatelor și speciilor, Frumoasa reprezintă un sit important pentru conservarea patrimoniului natural din România și Europa.

Sursa: ro.wikipedia.org