Matei Basarab, domnitorul Țării Româneşti (1632-1654), este ctitorul Sfintei Mănăstiri Arnota de la Costești. Legenda spune că domnitorul muntean a zidit această biserică în urma unei promisiuni făcute lui Dumnezeu, atunci când i-a salvat viața în acest loc în care s-a ascuns şi a scăpat de turcii care îl urmăreau ca să-l prindă şi să-l ducă sultanului la Constantinopol.
Biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil a fost ridicată între anii 1633-1636. La 11 iulie 1636, mănăstirea Arnota era menționată pentru prima oară în documente, când Matei Basarab dăruieşte mănăstirii satul Bogdăneşti. Cercetările arheologice din anul 1974 au arătat că biserica de zid a fost ridicată pe locul altui lăcaş mai vechi, din secolul al XVI-lea, construit din lemn de tatăl său.
Matei Basarab a dorit să facă din Arnota necropola familiei sale. În pronaosul bisericii au fost înhumate osemintele tatălui său, Danciu Vornicul, în anul 1648. Matei Basarab s-a stins din viață la 9 aprilie 1654 și a fost înmormântat, inițial, în Biserica Domnească din Târgovişte. În anul 1658, domnitorul Mihnea al III-lea aduce osemintele lui Matei Basarab la Arnota şi le înhumează în pronaosul bisericii.
Clădirile ce compun astăzi ansamblul mănăstirii datează din etape istorice diferite. La jumătatea secolului al XIX-lea, clădirile din jurul bisericii se aflau în ruină. În 1852-1856, domnitorul Barbu Ştirbey a dispus demolarea şi refacerea lor. Arhitect a fost elvețianul Johann Schlatter. În prezent, numai construcția de pe latura sudică a incintei se păstrează. Cea de pe latura vestică a funcţionat încă din primii ani de existență ca închisoare politică. Sever deteriorată, a fost demolată în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi înlocuită în 2001 cu un corp de chilii nou. Ample lucrări de restaurare au avut loc în perioada 1934-1936, la inițiativa preotului Dumitru Cristescu.
O importantă etapă de reabilitare a Arnotei s-a făcut, la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, între anii 2003-2007. A fost construit paraclisul cu hramul Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, pe latura de nord, în continuarea chiliilor. Din anul 1999, Arnota este transformată în mănăstire de maici.
Text preluat din istoricul mănăstirii afișat la intrare
