Biserica de Lemn Cuvioasa Paraschiva

Parohia Scurtu-Drăceşti se găseşte în satul Drăceşti, parte a comunei Scurtu Mare din judeţul Teleorman. Geografic, localitatea este situată în sudul României, în Câmpia Română, în zona Găvanu-Burdea, de-a lungul Văii Clăniţei. Accesul se face prin drumul judeţean 506, care leagă localităţile Vităneşti, Găleteni, Scurtu şi Negreni.

Satul apare pentru prima dată în documente din secolul al XVII-lea sub numele de Motomeni sau Motomenul, denumire provenită de la moşia Motomeni, pe care s-a dezvoltat. Condiţiile de viaţă ale sătenilor erau dificile, dovadă fiind documentele care arată că unii locuitori au fost vânduţi ca robi la diferiţi boieri. Ulterior, în documentele istorice, satul este menţionat fie ca Motomeni-Drăceşti, fie doar Drăceşti.

În anul 1805, conform actelor, moşnenii din Motomeni Drăceşti deţineau întreaga moşie Motomeni. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, moşia era proprietatea lui I.C. Slăvescu, recunoscut ca stăpân al satului Drăceşti. La începutul secolului al XIX-lea, satul avea în jur de 60 de familii, iar numărul acestora a rămas aproximativ la fel până la sfârşitul secolului. În 1972, populaţia era de 775 locuitori, iar în 1994 a scăzut la 456. Astăzi, în Drăceşti locuiesc în jur de 100 de familii.

Biserica de lemn actuală din sat a fost adusă de la Cocu, judeţul Argeş, fiind transportată cu căruţele şi montată în Drăceşti, deşi anul exact al acestei operaţiuni nu este cunoscut cu precizie – se presupune între 1856 şi 1859. Ea poartă hramul Cuvioasa Parascheva şi este situată pe malul drept al râului Clăniţa, pe cel mai înalt punct din sat. Biserica a fost reparată spre sfârşitul secolului al XIX-lea.

Construcţia este realizată din barne solide şi groase de stejar, îmbinate la colţuri în coadă de rândunică, fără a fi tencuită la exterior. Din punct de vedere al tipologiei, biserica are un plan dreptunghiular, cu pronaosul supralărgit, iar pridvorul are o formă originală, susţinut de şase stâlpi frontali. Dimensiunile clădirii sunt de aproximativ 13 metri lungime şi 5 metri lăţime. Acoperişul este în două ape şi are o singură turlă situată preponderent deasupra pronaosului.

În interior, pereţii sunt pictaţi în frescă, însă aceasta este deteriorată. Datorită formei, vechimii şi valorii artistice, Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Drăceşti a fost declarată monument istoric în anul 1969. De-a lungul timpului, aici au slujit mai mulţi preoţi: Ioan Popescu (1852), Badea Ciupăgeanu (până în 1907), Lăzărescu (până în 1926), Nichifor Florescu (1926-1930), Vasile Mişu (1930-1934), Voicu Maioru (1934-1943), Vasile Bădescu (în 1944 şi 1948), Nicolae Popescu (1944-1947), Ştefan Gheorghe (1948-1952), Traian Ionescu (1952-1959), Emil Georgescu (în 1960), Mirică Cristea (1961-1962), Ion Ştefănescu (1963-1967), Roşu Dumitru (1967-2008) şi Ciomag Cornel (din 2008).

Sursa: episcopiaalexandriei.ro