Biserica Sf. Dumitru, construită între anii 1534-1535 și pictată în perioada 1535-1537, reprezintă o ctitorie a voievodului Petru Rareș. Prin integrarea formelor și echilibrarea volumelor într-un ansamblu coerent, această biserică reflectă experiența acumulată de cele mai importante construcții religioase din timpul domniei lui Petru Rareș. Monumentul se distinge ca un exemplu remarcabil al arhitecturii moldovenești din secolul al XVI-lea, prezentând asemănări cu biserica Probota în ceea ce privește planul triconic, turla frumoasă pe naos și elementele specifice stilului moldovenesc, cum ar fi contraforturile masive, fațadele decorate și ferestrele mari în stil gotic.
Pisania bisericii se găsește pe fațada sudică, deasupra ușii de intrare. Deasupra inscripției slave, stema țării este înconjurată de o cunună ținută de doi îngeri. Această reprezentare a îngerilor este o adaptare a unui relief de la balustrada Capelei Sixtine, creat de celebrul sculptor Mino da Fiesole. Prin modul în care sunt tratați îngerii, se observă influența artei Renașterii italiene asupra sculpturii moldovenești din acea perioadă, evidențiind legăturile stabilite între cele două în jurul mijlocului secolului al XVI-lea.
Picturile murale de la biserica Sf. Dumitru par extrem de șterse și deteriorate, făcând dificilă identificarea unui personaj sau a unei scene fără a putea distinge în totalitate ansamblul și calitatea culorilor și desenului. Experții au observat o identitate aproape perfectă între pictura interioară de aici și cea de la biserica Sf. Gheorghe.
În naos, tabloul votiv a fost afectat de lărgirea ușii din zidul median, dar încă se pot observa figurile lui Petru Rareș, a doamnei Elena și a doi copii. Chipul domnitorului este mai alungit, asemănător cu cel de la Moldovița, și emană mai multă viață, în timp ce portretul doamnei Elena este mai rotund și exhibă o frumusețe pe care nu o regăsim în celelalte portrete. În exterior, urme ale picturii sunt vizibile doar pe fațada sudică a bisericii și la turlă, unde se disting ofițeri sfinți cu aureole în relief.
Lângă biserică, în partea de răsărit, Alexandru Lăpușneanu a ridicat în 1561 un turn-clopotniță cu ziduri masive. Pe fațada de est a turnului, deasupra intrării, se găsește o inscripție cu stema Moldovei, sculptată cu finețe în piatră. În secolul trecut, turnului i s-a adăugat o extensie, cu intenția de a fi folosită ca foișor de foc, care l-a înălțat la o înălțime de 40 de metri.
Sursa: București-Suceava și în Nordul Moldovei (Ministerul Turismului, 1977)
