Cetatea Almaşului (Ruine)

Cetatea Almașului, situată în apropierea satului Almașu din județul Sălaj, a fost construită în perioada cuprinsă între anii 1247 și 1278. Ea este considerată una dintre cele mai vechi și mai solide fortificații medievale din Transilvania.

Prima mențiune documentară a cetății apare în anul 1370, când regele Ludovic cel Mare o oferă ca donație magistrului Bebek György, împreună cu fiii acestuia, Imre și Detre, precum și nepoților lor, György, László și Ferenc. De-a lungul secolelor al XV-lea și al XVI-lea, cetatea a fost scena mai multor asedii, generate de confruntările dintre nobilimea transilvăneană și regele Ungariei. În timpul Războiului de 15 ani, generalul Basta a înconjurat cetatea, promițând apărătorilor libertatea în schimbul capitulării. Cu toate acestea, după ce cetatea a fost predată, soldații lui Basta au ucis în masă locuitorii.

În perioada 1545-1546, cetatea a fost deținută de domnitorul Moldovei, Petru Rareș.

După ce a fost abandonată și a ajuns în ruină, cetatea a fost reconstruită în anul 1627 de familia nobiliară Csaky. Totuși, în anul 1662, cetatea a fost din nou supusă unui asediu și distrusă.

Ultimul asediu major asupra cetății a avut loc în anul 1658, când a fost atacată de tătari veniți din direcția Clujului, îndreptându-se spre Poarta Meseșană. Aceștia au înrobit populația locală și au dat foc cetății, care de atunci nu a mai fost reconstruită, rămânând în ruină.

Ruinele cetății sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Sălaj din anul 2004, sub numărul de identificare 324, cu codul LMI SJ-II-a-A-05009, fiind menționată ca Cetatea Almașului (ruine) din secolul al XIII-lea, refăcută în 1627.

Rămășițele cetății Almașului din Almașu se află la o distanță de aproximativ 1500 de metri de sat.

Sursa: ro.wikipedia.org