Pe 8 august 2024, Câmpulung Muscel și-a luat rămas bun de la ultima descendentă a ilustrei familii Mirea, medicul Anca Ruxandra Beatrice Mirea. Aceasta a fost cunoscută nu doar pentru cariera sa medicală, ci și pentru contribuția remarcabilă adusă patrimoniului local și național. Vestea trecerii sale în neființă a fost anunțată de rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, instituție căreia Anca Mirea i-a donat superba proprietate din centrul orașului, cunoscută în perioada comunistă sub numele de „Casa Pionierului”, dar cu o semnificație istorică mult mai profundă: Vila Mirea.
Familia Mirea are o contribuție semnificativă la cultura românească. Bunicul Ancăi Mirea a fost frate cu pictorul G.D. Mirea, unul dintre cei mai mari portretiști români, dar și cu sculptorul Dimitrie Mirea, autorul bustului lui Radu Negru Vodă din Câmpulung. G.D. Mirea a fost prieten apropiat cu mari personalități precum Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, a participat la Războiul de Independență din 1877 și a fost timp de 25 de ani director al Școlii de Belle-Arte din București, unde a avut onoarea de a-i înmâna diploma lui Constantin Brâncuși. De asemenea, a pictat personalități regale precum Carol I și Ferdinand și a creat celebra lucrare „Vârful cu Dor”, care, deși premiată la Paris, se află în prezent la Moscova.
În ciuda vârstei și a problemelor de sănătate, Anca Mirea a rămas activă în viața comunității. În 2021, în cadrul evenimentului european „Rendez vous aux jardins”, a primit vizitatori în grădina vilei sale, o oază de verdeață cu ieșiri pe două străzi, devenită obiectiv de interes istoric și peisagistic. În decembrie 2022, a participat la lansarea albumului „Pictura în Muscel”, realizat de Pavel Beloiu, un artist stabilit în SUA, fratele cunoscutului medic Mihai Beloiu. Albumul reunește lucrările unor pictori de renume legați de zona Muscelului, printre care G.D. Mirea are un loc de frunte, cu 100 de lucrări prezentate.
Accesul lui Pavel Beloiu la Vila Mirea după anul 2016 a fost posibil prin generozitatea Ancăi Mirea, care a înțeles valoarea istorică și artistică a proprietății. Arhitectura vilei este atribuită, potrivit mai multor surse, arhitectului Ion Mincu sau discipolilor săi, acesta fiind apropiat de familia Mirea. Conform profesorului Carmen Oprescu, vila Elie Mirea și alte proprietăți ale familiei din Câmpulung ar putea purta amprenta artistică a lui Mincu, având în vedere legăturile personale și profesionale dintre acesta și membrii familiei Mirea.
Vila a avut și un rol social important în perioada comunistă, fiind transformată în Casa Pionierilor în 1954. A găzduit numeroase activități educative, artistice și tehnice pentru copii: de la cercuri de aeromodele și navomodele, până la dansuri populare și sculptură. În anii ’70, peste 2.000 de elevi frecventau aceste activități, dând un suflu cultural și educativ clădirii.
Prin moștenirea sa, Anca Ruxandra Beatrice Mirea a reînnodat legătura dintre trecutul valoros al Câmpulungului și viitorul său. Prin gestul de a dona Vila Mirea Universității „Carol Davila”, a asigurat păstrarea și valorificarea unui patrimoniu cu adevărat excepțional, legat de unele dintre cele mai importante nume ale culturii române. Moartea sa încheie un capitol, dar lasă deschisă o moștenire de neprețuit.
Sursa: evenimentulmuscelean.ro
