Muzeul de arheologie oferă o perspectivă amplă asupra istoriei trecute și a realizărilor strămoșilor noștri în cadrul civilizației antice.
În Dobrogea sunt prezente urme arheologice din epoca mijlocie a pietrei, cu o vechime de aproximativ 120.000 de ani î.Hr., când oamenii trăiau în comunități, confecționau unelte din silex prin cioplire și își asigurau hrana din vânătoare, pescuit și culegere de fructe. Populațiile paleolitice mijlocii locuiau în mod obișnuit în peșteri, iar în peșterile de pe valea Casimcei s-au găsit unelte de muncă și oase de animale sălbatice.
Oamenii neolitici locuiau în Dobrogea acum 7.500 de ani și aveau un mod de viață tribal. La Baia, Tariverde, Mangalia, Cernavodă, Agigea, Medgidia, Costinești, Techirghiol, Hârșova etc., au fost descoperite diverse unelte din piatră șlefuită, precum cuțite, topoare, dălți, ciocane și vârfuri de săgeți. De asemenea, sunt expuse vase ceramice de diferite forme, unele simple, altele ornamentate și colorate, precum și bijuterii și idoli din perioada neolitică.
Una dintre cele mai notabile descoperiri din epoca bronzului (aproximativ 2.200 - 1.200 ani î.Hr.) este o statuie splendidă, găsită la Baia Hamangia, care reprezintă o divinitate feminină a populațiilor timpurii din Dobrogea.
Exponatele din epoca fierului, Hallstatt și La Tène (sciții, coloniile grecești, conviețuirea cu populația băștinașă, mileniul II î.Hr.), includ vase ceramice de tip getic autohton și vase ceramice de tip grecesc sau roman, amfore elenistice stampilate, statuete și bijuterii din secolele IV, III și II î.Hr. De remarcat este statuia unei căpetenii scitice (secolele VI-V î.Hr.), descoperită pe vârful unei movile de pe malul lacului Tașaul, identificată ca fiind a unui șef al sciților din Dobrogea. De asemenea, se remarcă și un cazan de bronz (secolul V î.Hr.), găsit la Castelu, lângă Medgidia, folosit de triburile scitice pentru gătit.
În țară se mai cunosc două exemplare suplimentare, unul descoperit la Scorțaru, Brăila, iar celălalt în apropierea Botoșaniului.
Există exponate care atestă evoluția agriculturii în Dobrogea antică, cum ar fi: râșnițe rotative de piatră și pive pentru zdrobirea și măcinarea boabelor de grâu, o moară verticală pentru măcinarea grâului, pluguri din fier, unelte agricole precum târnăcoapele, cazmalele și săpăligile, precum și semințe carbonizate de grâu, orz, mei, mazăre, nuci și alune.
Alte exponate evidențiază progresul în domeniul viticulturii, inclusiv basoreliefuri reprezentându-l pe Bacchus, zeul vinului, și scene de serbare închinându-se vinului. De asemenea, sunt expuse tăietori, pive și inscripții ornamentate cu motive de viță de vie și struguri cu boabe mari, similare cu cele ale strugurilor Afuzali din zilele noastre, care sunt cultivate în întreaga Dobrogea.
Un indicator al dezvoltării comerciale, începând cu așezările grecești din Pontul Euxin și până în secolul al IV-lea, este reprezentat de numărul mare de amfore, de diverse tipuri, găsite pe întreg teritoriul Dobrogei, vase specifice pentru transportul mărfurilor. De la 400 de ani înaintea erei noastre, amforele folosite pentru transportul vinurilor și uleiurilor în orașele de la Pont purtau siglele producătorului și ale orașului de origine.
În muzeu sunt expuse măsuri de volum, obiecte de cântar din plumb destinate comerțului en-gros, originare din Histria, Tomis și Callatis, alături de monede de bronz emise în atelierele din Tomis și Callatis în perioada sec. I-III d.Hr., și un basorelief înfățișându-l pe Mercur, zeul negoțului.
Printre piesele care ilustrează organizarea și evoluția transporturilor se numără: o metopă de la monumentul de la Adamclisi, pe care este reprezentată o căruță getică din Dobrogea; stâlpi miliari, care în perioada romană marcau distanțele între așezări; o ancoră de fier; o machetă a unei nave romane descoperită în delta Dunării; pietre funerare ale unor marinari decedați la Tomis.
Monumentele din marmură și piatră evidențiază înflorirea artei sculpturale în Tomisul epocii romane. Numeroasele clădiri publice și private ridicate în Dobrogea în epoca greacă și romană atestă un nivel înalt al măiestriei artistice. Sunt reprezentate în mod corespunzător capitalele tuturor stilurilor: dorice, ionice, corintice, compozite, romanice și bizantine. Aceste construcții arhitectonice demonstrează dezvoltarea la care au ajuns orașele din Dobrogea în perioada greco-romană. Muzeul expune diverse tipuri de apeducte din Dobrogea, capitale și fragmente arhitectonice din secolele V-VI d.Hr., cadrane de uși, coloane, baze de coloane etc.
De asemenea, este expusă o porțiune din mozaicul bizantin (secolul V-VI) descoperit pe faleza de est din fața portului Tomis, precum și o machetă a marelui edificiu roman cu mozaic din Piața Ovidiu.
În alte încăperi sunt expuse obiecte unice, rarități și piese de excepțională valoare. Într-o vitrină sunt expuse bijuteriile purtate acum 7000 de ani de către femei: brățări, coliere, inele realizate din scoică sau marmură albă. De asemenea, se regăsesc idoli de pământ ars, o colecție rară de opaițe elenistice și una deosebită de opaițe romane cu figuri în relief, provenite din inventarul unui mormânt descoperit la Callatis, datând din secolul IV d.Hr. Printre exponate se mai numără figurine de pământ ars aurit, vase de alabastru, ustensile de toaletă și altele. De asemenea, pot fi admirate bijuterii elenistice din aur masiv, statuete de bronz, și obiecte de toaletă feminine precum rujuri, pudriere, oglinzi și flacoane de parfum, provenind din inventarul mormântului unei adolescente bogate, alături de bijuterii, monede și vase de sticlă și ceramică.
În această expoziție este prezentat celebrul "Tezaur de sculpturi de la Tomis", alcătuit din cele 24 de statui și basoreliefuri de o mare valoare, descoperite în 1962, pe un teren din apropierea parcului arheologic din Constanța, și datând din secolele II-III.
Statuia Fortuna cu Pontos (zei ai orașului și portului Tomis) reprezintă o lucrare sculpturală deosebită, de tradiție elenistică, realizată din marmură fină de Carrara.
O altă piesă de mare valoare este șarpele fantastic, o reprezentare unică prin forma sa. Șarpele are un trup convulsionat, în mișcare, iar capul nu este al unui șarpe, ci al unui miel sau câine, având ochi și urechi de om, cu păr lung de femeie, iar coada este de leu.
Muzeul găzduiește diverse artefacte valoroase, inclusiv o aediculă și multiple statuete ce reprezintă zei și zeități precum Nemesis, Asklepios, Dioscur, Hecate, Cybela și Isis.
De asemenea, există basoreliefuri care ilustrează figuri mitologice precum Dionysos, Selene, Hermes și altele. Sculptura greco-romană, realizată din calcar și marmură, a fost extrem de dezvoltată în Tomis și alte centre din Dobrogea. În apropierea portului antic, pe diguri, funcționa un atelier de sculptură unde se lucră cu blocuri de marmură aduse cu navele din sud. Aceste blocuri erau folosite pentru diverse construcții și ornamentări.
Muzeul mai adăpostește monumente de artă autohtonă, inclusiv cavaleri traci și figuri feminine purtând amfore, precum și ateliere locale de producție a diverselor obiecte, de la metalurgie la ceramică și sculptură.
De asemenea, o sală este dedicată poetului Ovidiu, conținând un basorelief impresionant care ilustrează episoadele principale ale operei sale și o hartă a drumului său către Tomis. Sunt expuse și alte artefacte arheologice importante din perioada lui Ovidiu, inclusiv basoreliefuri, vase și statuete, alături de volume cu opera poetului, tipărite în original sau traduse în numeroase limbi de-a lungul timpului.
În curtea muzeului se găsește un fascinant lapidariu, care include un imens sarcofag din marmură decorat cu numeroase simboluri și o reprezentare centrală a Meduzei, descoperită la Tomis, împreună cu câteva capace ale altor sarcofage. De asemenea, sunt expuse o statuie romană, o friză și o arhitravă cu inscripții, precum și numeroase capiteluri.
Muzeul arheologic în aer liber a fost construit pe partea care dă către parcul arheologic. Această abordare originală de prezentare a ruinelor cetății Tomis include segmente din zidul de incintă și din vechiul oraș, poarta de vest, poarta de nord, Turnul Măcelarilor, alături de o varietate de artefacte arheologice valoroase.
Sursa: Litoralul românesc al Mării Negre (Ministerul Turismului, 1976)
