Clădirea a fost construită în perioada 1879 – 1882, avându-l ca arhitect pe Alexandru Orăscu, același care proiectase anterior imobile importante din București, precum Universitatea și hotelul „Bulevard”, aflate la intersecția cu Calea Victoriei. Imobilul se află pe strada Remus Opreanu, la numărul 13, pe faleza orașului Constanța.
La data de 1 iunie 1882, clădirea de pe faleză, considerată una dintre cele mai moderne ale vremii, a fost inaugurată. Alexandru Orăscu a conceput astfel prima construcție marină din România modernă. Clădirea avea trei etaje și o mansardă, intrarea principală era orientată spre Apus, cu spatele către mare, iar fațada reproducea în mod elegant stilul Universității din București.
Arhitectura se încadra într-un stil neoclasic sobru, evitând ornamentele încărcate care erau la modă în acea perioadă. Imobilul dispunea de 90 de camere, fiecare dotată cu baie proprie și, începând cu 1905, cu lumină electrică, un lux neegalat în Balcani sau în România acelor vremuri. Camerele ofereau vedere spre mare, spre strada care cobora paralel către plajă, Farul genovez și reședința prințului Sturdza.
Administratorii britanici ai hotelului au venit cu o idee inovatoare pentru promovarea turismului: sistemul de pensiune completă (all inclusive), fiecare cameră având un cost de 20 de lei pe zi. Deși această sumă era considerabilă raportată la veniturile din România, serviciile oferite justificau prețul: confortul camerelor, un restaurant cu servicii excelente, o grădină elegantă în stil englezesc, unde vizitatorii se puteau relaxa la soare sau la umbră, precum și un pavilion mare orientat spre mare, unde se organizau seri dansante sub lumina lampioanelor cu gaz.
Timp de peste treizeci de ani, hotelul „Carol” a fost lider incontestabil în turismul românesc, iar Constanța a devenit o destinație de top. Printre oaspeții de seamă s-au numărat membrii familiei regale, conducători ai guvernelor, miniștri, parlamentari, diplomați, oameni de afaceri, aristocrați, intelectuali, figuri mondene din București și din întreaga Europă, dar și țarul Nicolae al II-lea al Rusiei împreună cu familia sa.
Începând cu anul 1924, clădirea a fost transformată în spațiu exclusiv destinat ofițerilor Marinei Române, devenind cerc militar și loc de cazare și socializare. În perioada 1924–1927 a fost adăugat un etaj, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, clădirea nu a fost grav afectată, deoarece găzduia și ofițeri ai armatei germane, aliați ai românilor.
După 23 august 1944, hotelul „Carol” a intrat sub controlul sovietic, la fel ca întreaga Constanță. Până în anul 1956, camerele au fost transformate în dormitoare pentru soldații Armatei Roșii, iar fosta sală de recepții de la parter a devenit locul unde, seară de seară, se citeau directivele partidului comunist sovietic și ale liderilor săi, într-o școală ideologică improvizată.
În primii ani ai regimului comunist, turismul constănțean a fost practic desființat. Clădirile care fuseseră odinioară destinate turiștilor veniți la mare pentru relaxare și distracție au fost preluate de stat și transformate în sedii ale unor întreprinderi sau în birouri ale Partidului Comunist.
Sursa: heritageconstanta.com
