Clădirea a servit drept reședință pentru un bijutier celebru, care, în perioada 1560-1563, a decorat fațada cu ancadramente de piatră în stil renascentist, create de meșterul Petrus Italus din Lugano.
O dovadă în acest sens este ancadramentul porții carosabile, care seamănă cu cele ale portalurilor bisericii evanghelice din Piața Centrală.
Casa poartă simbolurile breslei aurarilor, reprezentate prin două potire în basorelief, sculptate pe ancadramentul ferestrei semicirculare.
În interior, la parter, clădirea dispune de un gang carosabil boltit semicilindric, o cameră cu boltă ogivală și alte două camere cu bolți semicilindrice.
Casa Argintarului a trecut prin diverse transformări interioare de-a lungul timpului. În 1758, clădirea a ars, iar în 1939 era în pragul demolării, dar a fost salvată de intervenția lui Nicolae Iorga, care a apelat la primărie.
După 1950, clădirea de pe strada Dornei, nr. 5, a intrat în proprietatea statului și a fost restaurată conform planurilor arhitectului Ștefan Balș.
Referitor la activitatea educațională, școala pune la dispoziția tuturor, indiferent de experiență, oportunitatea de a-și cultiva vocea, de a învăța să cânte la diverse instrumente, de a picta sau de a dansa.
Sursa: www.primariabistrita.ro
