Turnurile erau cele mai importante puncte de fortificație. Dintre acestea Turnul cu Ceas, aflat la porțile principale a cetății, era cel mai mare, cel mai frumos și mai important în sistemul defensiv, devenind un adevărat simbol al Sighișoarei.
Ridicat încă din secolul al 14-lea turnul a fost construit pentru a proteja poarta principală a orașului și de a găzdui Sfatul până în 1556. Tot aici erau și depozitele de muniții arhiva și trezoreria orașului. Consolidat în repetate rânduri turnul se înfățișează ca un uriaș paralelipiped vertical dispus pe cinci etaje despărțită prin planșee de lemn susținute pe grinzi deasupra căruia se ridică acoperișul frumos împodobit și colorat. La nivelul ultimului etaj se află o galerie de lemn care înconjoară turnul de la înălțimea căreia se deschide o largă priveliște asupra întregului oraș, unde în zilele de sărbătoare cânta orchestra orașului pentru care sfatul a procurat instrumente muzicale în anul 1619.
La acest turn atrag atenția următoarele: orologiul din turn, fixat la începutul secolului al 17-lea căruia în anul 1648, ceasornicarul Johann Kirchel i-a adăugat un indicator al minutelor și a perfecționat sistemul de semnalizare sonoră pentru a bate și sferturile de oră. Același meșter a fixat și un mecanism pentru arătarea mișcării diurne a zilelor săptămânii, fiind reprezentate prin statuete de lemn care înfățișează zeii patrimonici ai acestora: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venera, Saturn, Soarele.
Acoperișul cu o compoziție deosebit de expresivă reține atenția prin fleșa prelungită care atinge înălțimea de 64 de m, ocupând mai mult de jumătate din lungimea turnului. Acoperișul a fost distrus de marele incendiul din 30 aprilie 1676, refăcut de meșterii Veit Gruber din Tirol, Filip Bonge din Salzburg și dulgherul Valentin, iar forma actuală datează din 1894 când vechea învelitoare a fost înlocuită cu țigle multicolor smălțuite. La baza fleșei se află un foișor poligonal cu coloană de lemn, decorate cu stuc și pictate, iar la mijlocul acesteia se găsește un alt foișor mai mic. Fleșa este decorată la extremități cu o pajură imperială, un glob și un cocoș.
Patru turnulețe, ce încununează la colțuri acoperișul, erau însemnul autonomiei judiciare a orașului care, prin Sfatul său, putea aplica pedeapsa capitală. Puține orașe din Transilvania beneficiau de această autoritate (Jus Gladii sau dreptul Sabiei)
O dublă barbacană era prevăzută cu metereze și porți care întregea sistemul defensiv al turnului.
Este interesantă și intrarea spre cetate pe strada I.L. Caragiale, care se face prin Coridorul acoperit, numit și gangul babelor, construit din lemn în 1844 pentru a facilita accesul în cetate al bătrânilor pe timp nefavorabil. Din anul 1898, Turnul cu ceas adăpostește muzeul de istorie a orașului.
În Turnul cu Ceas este adăpostit și Muzeul de Istorie a orașului. Aici, la primul etaj, sunt expuse o vatră de jertfe din epoca bronzului, ceramică dacică, cărămizi romane care atestă momente ale istorie antice pe acest teritoriu, o machetă a cetății Sighișoara a anului 1735, lăzi ale breslelor, mobilier de epocă. La etajul al doilea se află o sală dedicată lui Mihai Viteazul, piese de feronerie lucrate în secolul al 17-lea, un colț al farmaciei medievale. La următorul etaj sunt expuse documente privind învățământul secolelor 16 - 17, instrumente chirurgicale din secolele 16-18, piese de argintărie iar la ultimul etaj se afla o mică expoziție de acuarelă și stampe.
4 out of 5 stars
bazate pe 0 comentarii
Dacă ați vizitat acest loc împărtășiți câteva impresii
scrie comentariu