Beciul Domnesc
Beciul Domnesc © Alex Petrescu

Beciul Domnesc

Monument de arhitectură

pe scurt

Str. Beciul Domnesc 8
sec. XVI
raportează o problemă
Orice sugestie de îmbunătățire a conținutului sau corectare a erorilor este binevenită. Mulțumim!
Atenție nu esti logat!
Orașul Odobești se găsește într-un peisaj remarcabil, pe malul stâng al râului Milcov, la poalele dealului Măgura, și are o populație de 7.957 de locuitori.

Cuvântul "Măgura" este o expresie veche ce aparține patrimoniului dacic al limbii române și înseamnă "Deal mare, singuratic".

Această înălțime frumoasă (100 m) a captat atenția geologului austriac Hacquet în 1789, când a explorat Moldova. El a numit regiunea "Măgura de la Odobești". O gravură, atașată textului sub formă de vignetă, ilustrează "Măgura de la Odobești" ca un munte acoperit cu vie până la aproximativ o treime din înălțime, apoi cu pădure. Vârful este gol.

Existența localității este atestată documentar din 1626, într-un act de vânzare-cumpărare în care apare printre martorii "socrul popii Toader din Odobești". Cu toate acestea, așezarea era recunoscută ca fiind un centru viticol de prim rang încă din secolul al XV-lea. La începutul secolului al XVII-lea, era considerată una dintre cele mai importante podgorii din Moldova, ocupând primul loc ca întindere.

Vinurile seci-ușoare produse la Odobești erau foarte apreciate în acele vremuri, fiind comercializate până în Polonia și Rusia. În schimbul lor, negustorii aduceau produse variate, cu precădere piei. Începând cu anul 1821, satul Odobești a obținut statutul de târg.

Căruțele încărcate cu butoaie de vin plecau din Moldova spre Polonia, iar mai târziu, călătoreau și spre răsărit, ajungând până la Cherson și în teritoriile cazace, de unde provine denumirea de "negustori Cazaclii" pentru cei care transportau vinurile de la Odobești atât de departe.

În prezent, un cartier din Odobești poartă numele de "Cazaclii".

Podgoria Odobești se întinde pe o suprafață de 6000 de hectare în prezent, fiind dominată de soiurile de vin alb de masă. Unul dintre cele mai răspândite soiuri este Galbena de Odobești, Fetească Albă și Rieslingul italian.

Beciul Domnesc, amplasat în zona Caragea, este o construcție solidă și spațioasă, construită cu grijă, având o structură boltită din piatră, cu o adâncime de 6,50 metri și un plan în formă de cruce. Aici se găsesc crama principală, crama secundară, laboratorul și camera de degustare.

Conform tradiției, acesta are origini din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, fiind supus unor lucrări de reparații în 1839, în timpul domniei lui Mihail Sturdza, după cum atestă inscripția de deasupra gârlicului: "A stăpânitorului prințu al Moldovei Mihail Sturdza anul 1839...".

Mihail Sturdza (1834-1849), domnitor al Moldovei, a fost cunoscut pentru acumularea unor avere imense. El și-a ridicat o vilă în centrul stațiunii Baden Baden, atrăgând oameni bogați, politicieni celebri și personalități ale culturii vremii. Evenimentele elegante și luxul seratelor organizate aici de Sturdza au fost adânc înrădăcinate în memoria contemporanilor. Scopul său era să câștige prietenia și sprijinul acestor indivizi pentru a-și consolida poziția pe tron.

Hitler, auzind despre bogăția lui Sturdza (evaluată la 125 de milioane de franci elvețieni), a solicitat demolarea "vilei Sturdza" în speranța găsirii aurului presupus a fi ascuns în ziduri, conform obiceiului oriental.

În Baden Baden, Sturdza a construit și o biserică, considerată un monument de artă, cu costuri de 2 milioane de guldeni germani. Localnicii o numesc "Capela românească Sturdza". Proiectată de arhitectul Léon Kleuze (cunoscut pentru construirea bisericii Sf. Isac din Sankt Petersburg), aceasta păstrează influențe ale stilului bizantino-rus în decorul său. Elemente românești sunt evidente în decorația interioară, în special în icoane. Tabloul votiv, realizat de pictorul francez Perignon, este pictat pe plăci mari de aramă.

De asemenea, remarcabile sunt obiectele de cult, candelabrele și sfeșnicele de argint, precum și evanghelia împodobită cu pietre prețioase și obiecte donate de ctitor.

Sursa: București-Suceava și în Nordul Moldovei (Ministerul Turismului, 1977)
Alex Petrescu
4 ani în urmă

COMENTARII

0

4 out of 5 stars

bazate pe 0 comentarii

Review data

Spuneți părerea

Dacă ați vizitat acest loc împărtășiți câteva impresii

scrie comentariu

Recent reviews